luni, 29 august 2011


De ce atunci cand vrem sa uitam trecutul apare din nou acea persoana care nu lasa ranile sa se vindece?
Am un milion de intrebari de pus si chiar nu astept sa aud vreun raspuns.
Am avut o noapte oribila si un singur gand : Sa plec sau sa raman?
M`am uitat pe pereti pana la 4 dimineata.Am ascultat muzica,mi`am amintit ce a fost frumos,am plans.
Am plans si de bucurie si de tristete.
Te intorci cu regrete si imi spui ca ma vrei inapoi.Mai stii cand ti`am zis ca te vei intoarce candva,dar va fi prea tarziu?
Mi`as dori din tot sufletul sa mai pot ierta,dar nu mai am putere.Da,recunosc ca inca TE IUBESC,dar m`ai ranit de prea multe ori.
Nu mi`a mai ramas decat o poza in rama cu noi doi..Eram asa fericiti..
Am trecut granitele amandoi,am stat imbratisati nopti la rand.Ma pupai pe frunte si imi spuneai ca nu mai vrei sa ma mai pierzi vreodata.
Ma suparai,ma certai,ma faceai sa plang,dar apoi stiai sa ma impaci..Stiai cum sa ma tii in brate sa ma simt protejata,cum sa ma saruti si cum sa iti ceri iertare.
Iti aduci aminte cand te`ai pus in genunchi in fata mea,plangeai si ma implorai sa te iert?
In fine,inchei subiectul.
Vreau sa vorbesc despre mine,despre ceea ce sunt acum fara tine.
Chiar daca am pe altcineva,tot singura ma simt.Am doar 16 ani,dar simt ca am 30.Simt ca am trecut prin prea multe,foarte multe.
Sunt nopti in care nu dorm,zile in care nu mananc.Nu pentru ca nu vreau,ci pentru ca nu pot.
Singura mea alinare sunt gandurile bune..Incerc sa privesc spre un viitor frumos,un viitor cu tine.Cu tine cel de acum un an,nu de acum 2 luni.
Timpul a trecut si m`am maturizat extrem de mult.Nimeni nu intelege asta.Nimeni nu intelege ca daca imi spui cuvinte grele,ma dor si plang..Nimeni nu intelege ca daca nu ma simt iubita imi doresc sa fug..Nimeni nu intelege ca eu chiar am nevoie de tine.
Toti imi spun ce sa fac,dar nimeni nu e langa mine sa ma sprijine si sa imi accepte deciziile.Eu chiar te vreau,chiar te iubesc,chiar mi`e tare dor de tine,chiar imi lipsesti !
Sa te mai iert?Sa iti mai ofer o sansa?Oare meriti?

Niciun comentariu: